Nunțile românești sunt pline de tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație. Fiecare dintre ele are o semnificație aparte, reflectând valorile și credințele strămoșilor noștri. Iată 10 tradiții de nuntă românești și istoria lor:
Acest obicei este unul dintre cele mai emoționante momente ale nunții. Mireasa este pregătită de domnișoarele de onoare, prietene și familie, iar momentul simbolizează trecerea sa de la fata necăsătorită la femeia măritată.
Istoric:
În trecut, gătitul miresei era un adevărat ritual. Voalul miresei era pus de nașă, considerată „a doua mamă” a tinerei, iar mireasa trebuia să poarte diverse obiecte simbolice: ceva nou (prosperitate), ceva vechi (legătura cu familia), ceva împrumutat (noroc) și ceva albastru (loialitate).
În unele zone din România, în special în Ardeal, mirele și prietenii lui aduc un brad împodobit la casa miresei.
Semnificație:
Bradul este un simbol al tinereții, al longevității și al fertilității. Se spune că, așa cum bradul rămâne verde tot timpul anului, și dragostea mirilor trebuie să rămână vie.
Istoric:
Acest obicei este de origine păgână și datează din vremurile dacilor, care considerau bradul un arbore sacru. În trecut, era dus chiar și la înmormântări, dar cu timpul, a devenit un simbol al nunții, fiind legat de viață și familie.
Acest obicei, specific regiunilor din sudul și estul României, are loc înainte ca mireasa să fie luată din casa părintească.
Cum se desfășoară:
O femeie mai în vârstă (de obicei nașa sau o rudă a miresei) gătește o găină și o aduce în fața mirelui. Acesta trebuie să plătească pentru găină sau să o „răscumpere” printr-un schimb amuzant de replici.
Semnificație:
Jocul simbolizează faptul că mirele trebuie să demonstreze că este capabil să întrețină familia și că poate asigura hrana în casa lui.
Unul dintre cele mai așteptate momente ale petrecerii de nuntă este „furatul miresei”, care de obicei se întâmplă după miezul nopții.
Cum funcționează:
Prietenii sau invitații „răpesc” mireasa și o duc într-un loc secret (uneori chiar în fața unui obiectiv turistic important). Pentru a o recupera, mirele sau nașul trebuie să îndeplinească anumite cerințe – să plătească o „răscumpărare”, să facă declarații de dragoste sau să danseze.
Originea obiceiului:
În perioada medievală, existau cazuri în care mirele „răpea” mireasa fără consimțământul părinților ei. Cu timpul, acest obicei a devenit un simplu moment de distracție la nuntă.
La ieșirea mirilor din biserică, invitații aruncă peste ei grâu și orez.
Semnificație:
Acest obicei simbolizează belșugul, fertilitatea și viața îmbelșugată a noii familii.
Originea obiceiului:
În trecut, grâul era considerat sacru și se credea că are puteri magice. Strămoșii noștri ofereau grâu și orez tinerilor căsătoriți ca simbol al abundenței și al bunăstării.
Acest obicei este similar cu jocul găinii și este întâlnit în special în sudul României.
Cum se desfășoară:
Un lăutar sau un nuntaș dansează cu o găină (de obicei friptă), iar mirele trebuie să ofere bani pentru a o primi. Totul se desfășoară într-un cadru amuzant, cu glume și muzică.
Semnificație:
Obiceiul reprezintă fertilitatea și prosperitatea noii familii. Găina este un simbol al gospodăriei și al hranei.
Nașii mirilor aduc un colac special, pe care îl rup deasupra capetelor mirilor.
Semnificație:
Colacul simbolizează unitatea familiei, iar cine prinde bucata mai mare se spune că va avea mai mult noroc în căsnicie.
Originea obiceiului:
În tradițiile străvechi, colacul era considerat un simbol al belșugului. De asemenea, se spunea că firimiturile căzute pe pământ trebuie lăsate păsărilor, pentru a aduce noroc.
La miezul nopții, nașa schimbă voalul alb al miresei cu o basma sau un batic.
Semnificație:
Acest ritual simbolizează trecerea de la viața de fată la cea de femeie măritată.
Istoric:
În trecut, femeile măritate purtau mereu basma, iar fetele tinere nu aveau voie să își acopere părul. Prin acest gest, mireasa își asumă noul rol de soție.
Înainte ca mireasa să părăsească casa părintească, se joacă o horă specială, numită „hora miresei”.
Semnificație:
Hora simbolizează unitatea și sprijinul comunității pentru tânăra mireasă.
Originea obiceiului:
Dansurile populare erau folosite, în trecut, pentru a marca evenimente importante. Hora miresei este un dans colectiv, în care rudele și prietenii îi arată susținerea noii familii.
La finalul nunții, invitații oferă plicuri cu bani mirilor.
Semnificație:
Aceasta este o formă de a sprijini noua familie financiar.
Istoric:
În trecut, darurile constau în obiecte de uz casnic (țesături, vase, mobilier, animale). În timp, banii au devenit preferați, fiind mai practici pentru mirii care își încep viața împreună.
Tradițiile de nuntă românești sunt o combinație de obiceiuri vechi și moderne, fiecare având un rol special în desfășurarea evenimentului. Deși unele obiceiuri s-au schimbat sau adaptat în funcție de vremuri, ele rămân un element esențial al nunților românești, aducând bucurie și simbolism în această zi importantă.
